Război total jocurilor de noroc: Iașul devine primul mare oraș „fără păcănele”
Pe scurt: Consiliul Local Iași a votat în unanimitate interzicerea jocurilor de noroc de tip slot-machine în municipiu, invocând protecția cetățenilor și a tinerilor împotriva dependenței. Decizia vine pe fondul unui sprijin masiv din partea cultelor religioase și a unor date economice care arată că pierderile sociale depășesc veniturile bugetare generate de această industrie.
Într-o mișcare fără precedent pentru un centru urban de asemenea amploare, Iașul a decis eliminarea definitivă a sălilor de jocuri de noroc de tip slot-machine. Proiectul, intitulat sugestiv „Fără păcănele”, a fost adoptat luni în unanimitate de consilierii locali, marcând o schimbare radicală în politica administrativă a orașului condus de Mihai Chirica.
Impactul social a fost argumentul principal al acestei decizii. Autoritățile locale subliniază că aceste aparate creează dependență rapidă, duc la dezastre financiare în familii și afectează grav sănătatea mentală a utilizatorilor. Dragoș Popa, liderul consilierilor USR, a punctat: „Prin acest vot, nu vorbim doar despre limitarea păcănelelor, ci despre interzicerea tuturor formelor de jocuri de noroc la nivel local. Este un semnal ferm că administrația își asumă protejarea cetățenilor. Următorul pas este clar: vom duce pe ordinea de zi și interzicerea reclamelor la jocurile de noroc”.
Dezbaterile au scos la iveală și discrepanțe economice majore. Consilierul PNL dr. Bogdan Iliescu a demontat mitul veniturilor salvatoare la buget: „Absolut toate studiile care s-au făcut pe tema asta arată că, în ciuda încercărilor de a aduce bani la buget, costul real al acestor jocuri de noroc este tot timpul, în toate țările, mai mare decât veniturile pe care le aduc. Am văzut că inclusiv pentru România jocurile astea aduc peste un miliard de dolari, dar la buget se întorc doar 45 de milioane”.
În prezent, în Iași funcționează aproximativ 150 de săli de jocuri și 30 de agenții de pariuri, care găzduiesc peste 2.100 de aparate. Pentru a compensa pierderea locurilor de muncă din acest sector, primăria a solicitat AJOFM Iași prioritizarea recalificării profesionale a celor disponibilizați.
Inițiativa a fost susținută activ și de mediul religios. Mitropolia Moldovei și Bucovinei, alături de Episcopia Romano-Catolică, au strâns mii de semnături pentru susținerea proiectului. Patriarhia Română a salutat demersul, avertizând că: „Adicția jocurilor de noroc a generat dezechilibre financiare grave, tensiuni familiale, suferință profundă și marginalizare socială, chiar și cazuri de suicid”.
Iașul nu este singurul oraș care face acest pas; recent, și consilierii din Sibiu au votat o măsură similară, urmând ca sălile de jocuri să dispară treptat, pe măsură ce autorizațiile de funcționare expiră.