Escrocheria online cu tratamente false: Cum au fost păcăliți mii de bolnavi gravi
Pe scurt: O rețea internațională de criminalitate organizată a fost destructurată de autoritățile din România și Republica Moldova după ce a obținut peste 100 de milioane de euro din vânzarea de suplimente alimentare neautorizate. Gruparea folosea tehnologia AI și imaginea unor vedete, precum Irina Loghin, pentru a convinge bolnavii, inclusiv oncologici, să renunțe la tratamentele medicale reale. Prejudiciul demonstrat parțial depășește 14 milioane de lei, fiind identificate peste 30.000 de victime în mai multe state europene. În cauză sunt cercetate 14 persoane, 4 fiind arestate preventiv, iar investigațiile vizează și o schemă de înșelăciune cu investiții false de 200.000 de euro.
O amplă rețea infracțională internațională, care a speculat disperarea oamenilor grav bolnavi, a fost destructurată în urma unei acțiuni operative comune. Membrii acestei grupări mafiote sunt acuzați că au generat venituri ilicite estimate la peste 100 de milioane de euro prin comercializarea online a unor suplimente alimentare promovate în mod fals ca fiind “medicamente minune”.
Anchetatorii avertizează că activitatea rețelei, începută în anul 2019, a pus în pericol mii de vieți omenești. Mulți dintre clienți au abandonat schemele terapeutice oficiale prescrise de medici pentru a folosi aceste produse fără efecte reale. Pentru a capta încrederea publicului, gruparea realiza materiale video promoționale frauduloase utilizând tehnologia Deepfake (inteligență artificială), prin care folosea abuziv imaginea unor personalități din România, cum este interpreta de muzică populară Irina Loghin.
Operațiunea de amploare a inclus 18 percheziții domiciliare în România și 7 în Republica Moldova, desfășurate sub coordonarea EUROJUST și cu suportul EUROPOL. Verificările au vizat județe precum Ilfov, Mureș, Gorj, Maramureș, Mehedinți și Prahova, dar și acțiuni similare în Bulgaria și Polonia. În urma descinderilor, polițiștii au confiscat peste 250.000 de cutii de medicamente, mai mult de 50 de sisteme informatice și sume de bani depășind 80.000 de euro.
În prezent, autoritățile judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și Procuraturii din Republica Moldova cercetează 14 persoane fizice și o persoană juridică. Dintre suspecti, zece au fost reținuți, iar patru au primit mandate de arestare preventivă. Aceștia sunt acuzați de înșelăciune în formă continuată, acces ilegal la un sistem informatic și operațiuni financiare frauduloase.
Pe lângă componenta de “medical scam”, infractorii operau și o schemă de “investment scam”. Sub paravanul unor call-center-e aparent legale, aceștia convingeau victimele să investească în acțiuni fictive, preluând ulterior controlul asupra dispozitivelor acestora prin aplicații de acces de la distanță.
Conform datelor oficiale furnizate de Biroul de presă al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, amploarea cazului este majoră: “În urma extinderii cercetărilor, au fost identificate şi audiate 60 de persoane vătămate, dintr-un total estimat de peste 30.000 de victime, cărora le-au fost recomandate suplimente alimentare, presupus notificate (autorizate), prezentate ca fiind din ingrediente ‘naturale’, însoţite de sugestia de a renunţa la tratamentele prescrise în mod real de medici pentru diverse afecţiuni, inclusiv dintre cele grave, precum cele oncologice, acestea fiind în realitate periculoase”.
Prejudiciul cert documentat până în acest moment depășește suma de 14.000.000 de lei, din care aproximativ 100.000 de lei reprezintă paguba directă suferită de cele 60 de victime deja audiate. Separat, pe componenta de investiții false, trei persoane au fost fraudate cu suma totală de 200.000 de euro.
Poliția Capitalei a lansat un avertisment public ferm cu privire la achiziția de substanțe medicale de pe internet: “Produsele care nu au parcurs procedurile oficiale de control şi avizare/omologare pot conţine substanţe periculoase ori pot fi promovate prin informaţii înşelătoare privind efectele asupra sănătăţii”. De asemenea, autoritățile recomandă prudență maximă în privința platformelor financiare nereglementate, subliniind că “astfel de platforme pot funcţiona fără transparenţă şi fără garanţii privind protecţia investitorilor, putând conduce la pierderi financiare semnificative sau chiar totale”.