Scandalul momentului în energie: Eugen Tomac forțează mega-proiectul nuclear blocat de Bolojan
Pe scurt: Draftul programului de guvernare al premierului desemnat Eugen Tomac prevede finanțarea centralei nucleare SMR de 462 MW de la Doicești (investiție de până la 7 miliarde de dolari cu tehnologie americană NuScale), intrând în coliziune directă cu premierul interimar Ilie Bolojan. Acesta din urmă critică dur proiectul, afirmând că studiul de fezabilitate indică un preț al energiei peste cel de piață și că Nuclearelectrica a cheltuit deja „păgubos” 240 de milioane de dolari pe „un teren și niște hârtii”. În paralel, instituțiile SUA (Exim Bank și DFC) mențin un interes neangajant pentru finanțări de 7,6 miliarde de dolari, însă proiectul este condiționat tehnic de funcționarea primului mini-reactor de 77 MW.
O ruptură politică și economică majoră se prefigurează la vârful Executivului. Draftul programului de guvernare propus de premierul desemnat Eugen Tomac prevede măsuri concrete pe termen scurt, în orizontul a 12-18 luni, pentru relansarea proiectului reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești, județul Dâmbovița. Documentul, la capitolul dedicat siguranței energetice, menționează explicit: ″Se pregătește finanțarea pentru Unitățile 3 și 4 și pentru SMR Doicești″.
Planul noului executiv tehnocrat prevede construirea unei centrale de 462 MW pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune, utilizând tehnologia dezvoltată de compania americană NuScale. Proiectul este evaluat la o sumă cuprinsă între 6 și 7 miliarde de dolari. Un alt punct strategic asumat de Tomac include dezvoltarea componentelor naționale pentru Coridorul Vertical, cu scopul de a transforma România într-un hub gazier regional.
Această direcție reprezintă o întoarcere la 180 de grade față de poziția premierului demis și interimar Ilie Bolojan, care ocupă în prezent și portofoliul de ministru interimar al Energiei. Bolojan a lansat atacuri dure la adresa fezabilității acestei investiții, sugerând că statul riscă să piardă sume uriașe fără garanția rentabilității.
Ilie Bolojan a explicat public rezervele sale într-o intervenție la televiziunea B1TV: ″În anii trecuți s-a gândit un proiect prin care România să fie un pionier în aceste reactoare prin asocierea cu o companie din Statele Unite. Problema pe care o avem astăzi este că, dintr-o sumă importantă de bani care a fost pusă la dispoziție de Nuclearelectrica, peste 240 de milioane de dolari, avem un teren la dispoziție achiziționat cu o valoare destul de mare. Avem o companie cu mulți angajați, care au tocat destul de mulți bani, și avem un studiul de fezabilitate… care arată că, pentru a deveni realitate, avem nevoie de câteva miliarde de euro investiție, pe care nu-i avem, iar analiza prețului de vânzare a energiei electrice produse în acest posibil reactor arată că ar fi un preț care este mai mare decât cel de piață, ceea ce pune probleme serioase vizavi de rentabilitatea unei astfel de proiect.″
Fostul premier a adăugat că a informat oficial Ambasada SUA cu privire la aceste probleme tehnice și de cost, considerând că este un gest de responsabilitate față de partenerii strategici. ″Dacă nu este fezabil, e mult mais corect să spui că astea sunt problemele… rămâi cu un teren, rămâi cu niște documentații, nu rămâi cu drepturi de autor, pentru că ele au fost cedate altora, cu patente și așa mai departe, și în felul acesta riscul să nu recuperezi acești bani este foarte mare″, a subliniat Bolojan, arătând cu degetul spre conducerea Nuclearelectrica pentru managementul considerat păgubos.
În ciuda acestor critici, entitățile financiare din Statele Unite continuă să își manifeste interesul pentru proiect, un argument puternic fiind contracararea influenței geopolitice a Chinei. Compania mixtă RoPower Nuclear SA (RPN), deținută în mod egal de Nuclearelectrica și firma privată Nova Power&Gas (partea a grupului E-INFRA), a confirmat primirea unor scrisori indicative și neangajante.
Concret, Exim Bank US analizează acordarea unui credit de cumpărător de până la 5,625 miliarde de dolari pe o perioadă de maximum 22 de ani. În plus, corporația guvernamentală DFC a emis o scrisoare de intenție pentru o finanțare hibridă de până la 2 miliarde de dolari, ce implică împrumuturi și participații la capital, fără a depăși însă pragul de 25% din valoarea totală a investiției.
Pentru a diminua riscurile financiare, decizia finală de investiție adoptată anterior conține o clauză extrem de strictă impusă de autoritățile de la București: România va achita integral doar un singur modul nuclear de 77 MW. Restul de 5 module incluse în proiect vor fi finanțate și montate doar dacă primul reactor demonstrează performanțe optime conform specificațiilor, în caz contrar compania americană NuScale având obligația de a returna integral fondurile investite.
Calendarul estimat în documentele interne indică faptul că, dacă proiectul primește undă verde și trece de faza pre-EPC (evaluată la 600 de milioane de dolari), operarea comercială pentru primul modul ar putea începe în iulie 2033, iar întreaga centrală ar deveni funcțională în decembrie 2034. Totuși, ministerul controlat de Bolojan deține pârghiile de blocaj în Adunarea Generală a Acționarilor de la Nuclearelectrica, ceea ce transformă viitorul centralei de la Doicești într-o dispută pur politică.