Aproape 8,3 milioane de români care contribuie la pensiile private se confruntă cu o schimbare majoră. Executivul pregătește modificări drastice pentru Pilonul II de pensii, prin care beneficiarii nu vor mai putea încasa integral sumele acumulate la pensionare.
Plata integrală, interzisă prin noua reglementare
Proiectul aflat în dezbatere publică la Ministerul Muncii prevede că românii vor putea retrage maximum 25% din totalul banilor strânși în conturile private, sub formă de plată unică. Restul sumei va fi distribuit lunar, pe întreaga durată a vieții sau pe o perioadă limitată, în funcție de alegerea fiecăruia.
Ministrul de resort a explicat că această măsură vine în contextul în care „nu există nicăieri în Europa să poți să-ți retragi toți banii din fondul de pensii”. Decizia a fost însă amânată pentru consultări suplimentare, având în vedere numărul mare de participanți – aproximativ 9,4 milioane de persoane.
Cum funcționează sistemul actual
În prezent, românii beneficiază de flexibilitate maximă: pot încasa întreaga sumă acumulată dintr-o singură tranșă sau pot opta pentru plăți eșalonate pe maximum cinci ani. Această libertate de alegere urmează să dispară odată cu intrarea în vigoare a noilor reglementări.
Pensiile private au fost lansate în România în 2005, după modelul recomandat de Banca Mondială. Sistemul funcționează în două etape distincte: perioada de acumulare a contribuțiilor și faza de distribuire a banilor la pensionare.
Condiții pentru accesarea pensiei private
Noua legislație stabilește un prag minim pentru obținerea unei pensii private lunare. Valoarea activului personal trebuie să depășească de 12 ori cuantumul indemnizației sociale pentru pensionarii din sistemul public – respectiv 15.372 de lei la sfârșitul anului 2024.
Pentru sumele sub acest prag, plata se va face în continuare ca până acum: integral sau eșalonat pe maximum cinci ani. Însă pentru contributiile mai mari, românii vor avea la dispoziție două opțiuni: pensii de tip retragere programată sau pensii viagere.
Motivele modificării
Autoritățile justifică schimbarea prin creșterea semnificativă a sumelor acumulate și perspectiva că, începând cu 2030, un număr mare de români vor îndeplini condițiile de pensionare. Această situație ar putea pune presiune enormă pe fondurile de pensii private.
Statisticile confirmă tendința ascendentă: dacă în 2011 plățile unice au totalizat peste 264.000 de lei, în 2024 acestea au depășit 454,5 milioane de lei. În perioada 2011-2024, valoarea totală a plăților a trecut de 1,4 miliarde de lei.
Alinierea la standardele europene
Prin aceste modificări, România încearcă să se alinieze principiilor OCDE, organizație la care țara noastră este în proces de aderare. Modelul propus urmează practicile din statele membre ale Uniunii Europene, unde retragerea integrală a fondurilor de pensii nu este permisă.
Executivul anunță că va organiza consultări extinse cu toate părțile interesate, inclusiv cu parlamentarii, pentru a finaliza textul legislativ. Deocamdată, proiectul rămâne în faza de dezbatere publică, iar românii mai au timp să se familiarizeze cu noile reguli care le vor afecta pensia privată.